neîngăduitor

română

Etimologie

Din ne- + îngăduitor.

Pronunție

• AFI: /ne.ɨn.gə.du.i'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului neîngăduitor
	Singular	Plural
Masculin	neîngăduitor	neîngăduitori
Feminin	neîngăduitoare	neîngăduitoare
Neutru	neîngăduitor	neîngăduitoare

1. care nu îngăduie; (p.ext.) care nu iartă ușor; intransigent.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online