neîngăduitor
română
Etimologie
Din ne- + îngăduitor.
Pronunție
- AFI: /ne.ɨn.gə.du.i'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului neîngăduitor | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | neîngăduitor | neîngăduitori |
| Feminin | neîngăduitoare | neîngăduitoare |
| Neutru | neîngăduitor | neîngăduitoare |
- care nu îngăduie; (p.ext.) care nu iartă ușor; intransigent.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online