neogramatic

română

Etimologie

Din neo- + gramatic (după germană Junggrammatiker, franceză néo-grammairien, italiană neogrammatici).

Pronunție

• AFI: /ne.o.gra'ma.tik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului neogramatic
	Singular	Plural
Masculin	neogramatic	neogramatici
Feminin	neogramatică	neogramatice
Neutru	neogramatic	neogramatice

Cuvinte compuse

• școala neogramatică, curentul neogramatic

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului neogramatic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neogramatic	neogramatici
Articulat	neogramaticul	neogramaticii
Genitiv-Dativ	neogramaticului	neogramaticilor
Vocativ	neogramaticule	neogramaticilor

1. adept al curentului neogramatic.

Cuvinte derivate

• neogramatică

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online