curent
Etimologie
Din franceză courant.
Pronunție
- AFI: /ku'rent/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului curent | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | curent | curenți |
| Feminin | curentă | curente |
| Neutru | curent | curente |
- (despre vorbire) curgător, ușor, fluent.
- (despre an, lună) care este în curs; prezent.
- de fiecare zi, zilnic; actual.
- Lucrări curente.
- (despre prețuri) existent într-un moment dat; în curs.
- care circulă; obișnuit, uzual.
- Expresii curente.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului curent | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | curent | curenți |
| Articulat | curentul | curenții |
| Genitiv-Dativ | curentului | curenților |
| Vocativ | curentule | curenților |
- (și în sintagma curent de aer) deplasare, mișcare a unei mase de aer dintr-un loc într-altul, cauzată de o diferență de temperatură; flux.
- mișcare a apei în direcția pantei; curs.
- (și în sintagma curent electric) deplasare ordonată, într-o anumită direcție, a purtătorilor de sarcină electrică.
- intensitate a curentului electric.
Cuvinte compuse
- curent de aer
- curent marin, curent oceanic
- curent electric
- curent electric continuu
- curent electric alternativ
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului curent | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | curent | curente |
| Articulat | curentul | curentele |
| Genitiv-Dativ | curentului | curentelor |
| Vocativ | curentule | curentelor |
- ansamblu de idei, opinii (politice, științifice, artistice) care sunt adoptate la un moment dat de un număr mai mare de oameni.
Cuvinte compuse
Expresii
- A pune (sau a ține pe cineva) în (sau la) curent = a informa (pe cineva) despre mersul unui lucru
- A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent = a se informa despre mersul unui lucru
- A se pune (sau a se ține, a fi) în (sau la) curent (cu ceva) = a se informa cu privire la un lucru
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online