nici
Etimologie
Din latină nĕquĕ.
Pronunție
- AFI: /niʧʲ/
Adverb
- (precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei, exprimând o negație mai categorică decât „nu” și fiind de obicei dublat de „nu”)
- Nici nu s-a clintit.
- (împreună cu pron. nehot. „unul”, „una” formează pronume negative)
- Nu mai e nici unul.
- (adjectival; urmat de art. nehot., „un”, „o”)
- Nici un zgomot, nici o adiere de vânt nu se simte.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
- Nici că = deloc nu...
Traduceri
atribuie celor spuse un caracter negativ mai pronunțat
|
Conjuncție
- (de obicei urmat de „nu”; leagă două sau mai multe propoziții, stabilind un raport de coordonare copulativă și purtând accentul în frază; repetat, arată excluderea, pe rând, a ideilor exprimate prin propozițiile sau prin cuvintele pe care le precedă)
- Nu are timp, nici nu dorește.
- Nici nu vede, nici nu aude.
- (leagă două sau mai multe părți ale unei propoziții negative)
- A fost furtună mare, nu vedeai nici înainte, nici înapoi.
- (între „nici” și cuvântul negat se intercalează pron. pers. „tu”, iar verbul se omite)
- Nici tu casă, nici tu masă.
Expresii
- Nici una, nici două sau nici una, nici alta = îndată, numaidecât; brusc, pe neașteptate
Traduceri
folosit în cuplu corelativ, exprimă un raport copulativ negativ
|
|