personal
Etimologie
Din latină personalis, germană personell, personal, italiană personale, franceză personnel.
Pronunție
- AFI: /per.so'nal/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului personal | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | personal | personali |
| Feminin | personală | personale |
| Neutru | personal | personale |
- care aparține unei anumite persoane, privitor la o anumită persoană, care este specific, caracteristic pentru o persoană; individual, propriu.
- original.
- cu personalitate puternică, marcată.
- (adverbial) din punctul de vedere al unei persoane care vorbește; direct, în persoană, nemijlocit.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului personal | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | personal | personale |
| Articulat | personalul | personalele |
| Genitiv-Dativ | personalului | personalelor |
| Vocativ | personalule | personalelor |
- (colectiv) totalitatea persoanelor care lucrează într-o întreprindere, într-o instituție, pe un vehicul de transport terestru sau aerian etc.
- serviciu dintr-o întreprindere sau instituție care se ocupă cu angajarea personalului.
- categorie de lucrători din cadrul unei întreprinderi sau instituții care îndeplinesc o muncă cu același specific.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online