nituitoare
română
Etimologie
Din nituitor.
Pronunție
- AFI: /ni.tu.i'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului nituitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | nituitoare | nituitoare |
| Articulat | nituitoarea | nituitoarele |
| Genitiv-Dativ | nituitoarei | nituitoarelor |
| Vocativ | nituitoareo | nituitoarelor |
- lucrătoare calificată care lucrează la nituire.
- mașină cu care se nituiește.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online