mașină
Etimologie
Din franceză machine, germană Maschine.
Pronunție
- AFI: /ma'ʃi.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului mașină | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | mașină | mașini |
Articulat | mașina | mașinile |
Genitiv-Dativ | mașinii | mașinilor |
Vocativ | mașino | mașinilor |
- sistem tehnic alcătuit din piese cu mișcări determinate, care transformă o formă de energie în altă formă de energie sau în lucru mecanic util; p. restr. dispozitiv, instrument, aparat; mecanism, mașinărie.
- locomotivă.
- autovehicul, automobil.
- sobă de bucătărie, care servește la pregătirea mâncării.
- (fig.) (de obicei urmat de determinări) ansamblu de mijloace folosite într-un anumit scop (reprobabil).
- epitet dat unui om care lucrează mult și cu mișcări automate, mecanice.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
aparat, mecanism
locomotivă
|
autovehicul
|