Etimologie

Din franceză non-contradiction.

Pronunție

  • AFI: /non.kon.tra'dik.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
noncontradicție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ noncontradicție noncontradicții
Articulat noncontradicția noncontradicțiile
Genitiv-Dativ noncontradicției noncontradicțiilor
Vocativ noncontradicție noncontradicțiilor
  1. principiu fundamental al gândirii potrivit căruia despre un subiect este imposibil a afirma și a nega același predicat în același timp și sub același raport.


Traduceri

Referințe