numere

Vezi și : numeré

română

Etimologie

Din număr.

Pronunție

• AFI: /ˈnu.me.re/

Substantiv

1. forma de plural nearticulat pentru număr.

Etimologie

Din număra.

Pronunție

• AFI: /ˈnu.me.re/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru număra.
2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru număra.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din numerus.

Pronunție

• AFI: /ˈnu.me.re/

Substantiv

1. forma de vocativ singular pentru numerus.

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din numerar.

Pronunție

• (Portugalia) AFI: /nuˈmɛ.ɾɨ/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru numerar.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru numerar.
3. forma de persoana a III-a singular la imperativ afirmativ pentru numerar.
4. forma de persoana a III-a singular la imperativ negativ pentru numerar.

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din numerar.

Pronunție

• AFI: /nuˈme.ɾe/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent subjonctiv pentru numerar.
2. forma de persoana a III-a singular la prezent subjonctiv pentru numerar.
3. forma formală de persoana a II-a singular la imperativ pentru numerar.

   română: numără!