numerar
română
Etimologie
Din franceză numeraire < latină numerarius.
Pronunție
- AFI: /nu.me'rar/
Substantiv
| Declinarea substantivului numerar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | numerar | invariabil |
| Articulat | numerarul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | numerarului | invariabil |
| Vocativ | numerarule | invariabil |
- valoare bănească în monede sau în hârtie-monedă, care poate servi direct pentru plată; bani lichizi, bani gheață.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online