numiți

română

Etimologie

Din numit.

Pronunție

• AFI: /nuˈmiʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru numit.

Etimologie

Din numi.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru numi.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru numi.
3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru numi.