română

Etimologie

Din franceză obstiner.

Pronunție

  • AFI: /ob.sti'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
obstinare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ obstinare obstinări
Articulat obstinarea obstinările
Genitiv-Dativ obstinării obstinărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a obstina și rezultatul ei.


Traduceri