ocârmuitoare

română

Etimologie

Din ocârmuitor.

Pronunție

• AFI: /o.kɨr.mu.i'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ocârmuitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ocârmuitoare	ocârmuitoare
Articulat	ocârmuitoarea	ocârmuitoarele
Genitiv-Dativ	ocârmuitoarei	ocârmuitoarelor
Vocativ	ocârmuitoareo	ocârmuitoarelor

1. (înv.) persoană care conduce un stat, o instituție etc., cârmuitoare.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârmuitoareo

Referințe

• DEX '98 via DEX online