Etimologie

Din slavă (veche) otĩcina.

Pronunție

  • AFI: /o'ʧi.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ocină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ocină ocini
Articulat ocina ocinile
Genitiv-Dativ ocinii ocinilor
Vocativ ocină ocinilor
  1. (înv. și pop.) bucată de pământ moștenită; moștenire, proprietate.


Traduceri

Anagrame

Referințe