oftică
română
Variante
Etimologie
Din neogreacă ωχτικασ (óhtikas).
Pronunție
- AFI: /'of.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului oftică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | oftică | oftici |
| Articulat | oftica | ofticile |
| Genitiv-Dativ | ofticii | ofticilor |
| Vocativ | oftică | ofticilor |
- (pop.) tuberculoză pulmonară; ftizie.
Cuvinte derivate
Expresii
- (fam.) A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi
- A-i face (cuiva) oftică = a-i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva)
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online