orânduire
română
Etimologie
Din orândui.
Pronunție
- AFI: /o.rɨn.du'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului orânduire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orânduire | orânduiri |
| Articulat | orânduirea | orânduirile |
| Genitiv-Dativ | orânduirii | orânduirilor |
| Vocativ | orânduire, orânduireo | orânduirilor |
- acțiunea de a orândui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a orândui