păcălire

română

Etimologie

Din păcăli.

Pronunție

• AFI: /pə.kə'li.re/

Substantiv

Declinarea substantivului păcălire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	păcălire	păcăliri
Articulat	păcălirea	păcălirile
Genitiv-Dativ	păcălirii	păcălirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a păcăli și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri