păgânime

română

Etimologie

Din păgân + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /pə.gɨ'ni.me/

Substantiv

Declinarea substantivului păgânime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	păgânime	păgânimi
Articulat	păgânimea	păgânimile
Genitiv-Dativ	păgânimii	păgânimilor
Vocativ	păgânime	păgânimilor

1. totalitatea păgânilor; mulțime de păgâni; păgânătate; (p.restr.) turcime.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online