parcurgere

română

Etimologie

Din parcurge.

Pronunție

• AFI: /par'kur.ʤe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului parcurgere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	parcurgere	parcurgeri
Articulat	parcurgerea	parcurgerile
Genitiv-Dativ	parcurgerii	parcurgerilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a parcurge și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri