partiție

română

Etimologie

Confer partițiune.

Pronunție

• AFI: /par'ti.ʦi.e/

Substantiv

1. formă alternativă pentru partițiune.

Etimologie

Din franceză partition.

Substantiv

Declinarea substantivului partiție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	partiție	partiții
Articulat	partiția	partițiile
Genitiv-Dativ	partiției	partițiilor
Vocativ	partiție	partițiilor

1. (în lingvistica matematică) clasificare a cuvintelor după flexiune.

Expresii

• (mat.) Partiție a unei mulțimi = mulțime formată din submulțimi ale unei mulțimi date, disjuncte două câte două și a căror reuniune este mulțimea dată

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online