română

Etimologie

Din a peți.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
pețit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pețit pețite
Articulat pețitul pețitele
Genitiv-Dativ pețitului pețitelor
Vocativ pețitule pețitelor
  1. faptul de a peți; pețitorie.

Locuțiuni

  • (loc.adv.) (în legătură cu verbe ca „a merge”, „a pleca”, „a se duce”, „a veni”) În (sau la) pețit = ca să pețească pe cineva.


Traduceri

Referințe