română

Etimologie

Din pizmătar (învechit „pizmaș” < neogreacă) + sufixul -αρεț (-areț).

Pronunție

  • AFI: /piz.mə.ta'reʦ/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
pizmătareț
Singular Plural
Masculin pizmătareț pizmătareți
Feminin pizmătareță pizmătarețe
Neutru pizmătareț pizmătarețe
  1. (înv. și reg.) pizmaș.


Traduceri

Referințe