pizmaș

română

Etimologie

Din pizmă + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /piz'maʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului pizmaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pizmaș	pizmași
Articulat	pizmașul	pizmașii
Genitiv-Dativ	pizmașului	pizmașilor
Vocativ	pizmașule	pizmașilor

1. (pop.) persoană care poartă pizmă cuiva; om răutăcios, invidios; (p.ext.) om plin de ură, potrivnic, dușmănos, vrăjmaș, pizmuitor, pizmătareț, pizmătăreț, pizmăreț.

Cuvinte derivate

• pizmașă

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului pizmaș
	Singular	Plural
Masculin	pizmaș	pizmași
Feminin	pizmașă	pizmașe
Neutru	pizmaș	pizmașe

1. (pop.) care poartă pizmă cuiva; răutăcios, invidios; (p.ext.) plin de ură, potrivnic, dușmănos, vrăjmaș, pizmuitor, pizmătareț, pizmătăreț, pizmăreț.
2. (despre acțiuni, manifestări etc. ale oamenilor) care exprimă ură, dușmănie, invidie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online