română

Etimologie

Din pleașcă + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /pleʃ'kar/


Substantiv


Declinarea substantivului
pleșcar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pleșcar pleșcari
Articulat pleșcarul pleșcarii
Genitiv-Dativ pleșcarului pleșcarilor
Vocativ pleșcarule pleșcarilor
  1. (fam.) persoană care umblă după chilipiruri; chilipirgiu, pleșcaș.


Traduceri

Anagrame

Referințe