Etimologie

Din neogreacă πλίκος (plíkos), din italiană plico.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
plic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plic plicuri
Articulat plicul plicurile
Genitiv-Dativ plicului plicurilor
Vocativ ' '
  1. pachet de hârtie de formă, mai ales, dreptunghiulară pentru expedierea scrisorilor.


Traduceri