pachet
română
Etimologie
Din franceză paquet, germană Paket.
Pronunție
- AFI: /pa'ket/
Substantiv
| Declinarea substantivului pachet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pachet | pachete |
| Articulat | pachetul | pachetele |
| Genitiv-Dativ | pachetului | pachetelor |
| Vocativ | pachetule | pachetelor |
- obiect sau grup de obiecte strânse la un loc sau înfășurate într-o învelitoare de protecție (și legate) pentru a se putea păstra sau transporta mai ușor; legătură.
- ansamblu de piese identice, suprapuse sau alăturate și legate între ele pentru a forma o singură piesă folosită într-un sistem tehnic.
Cuvinte derivate
Expresii
- (adverbial) A trimite pe cineva pachet = a trimite, a expedia pe cineva rapid și fără voia lui undeva
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online