plutărire

română

Etimologie

Din plutări.

Pronunție

• AFI: /plu.tə'ri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului plutărire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	plutărire	plutăriri
Articulat	plutărirea	plutăririle
Genitiv-Dativ	plutăririi	plutăririlor
Vocativ	plutărire, plutărireo	plutăririlor

1. acțiunea de a plutări și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri