pocire

română

Etimologie

Din poci.

Pronunție

• AFI: /po'ʧi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului pocire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pocire	pociri
Articulat	pocirea	pocirile
Genitiv-Dativ	pocirii	pocirilor
Vocativ	pocire, pocireo	pocirilor

1. acțiunea de a poci și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri