poiată

română

Etimologie

Din slavă pojata („colibă”).

Pronunție

• AFI: /po'ja.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului poiată
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poiată	poieți
Articulat	poiata	poiețile
Genitiv-Dativ	poieții	poieților
Vocativ	'	'

1. (reg.) construcție anexă pentru animale sau pentru păsări domestice într-o gospodărie personală.

Traduceri

Traduceri