politehnicism
română
Etimologie
Din politehnic + sufixul -ism.
Pronunție
- AFI: /po.li.teh.ni'ʧism/
Substantiv
| Declinarea substantivului politehnicism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | politehnicism | invariabil |
| Articulat | politehnicismul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | politehnicismului | invariabil |
| Vocativ | politehnicismule | invariabil |
- (rar) caracter politehnic (exagerat).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online