poncăire

română

Etimologie

Din poncăi.

Pronunție

• AFI: /pon.kə'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului poncăire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poncăire	poncăiri
Articulat	poncăirea	poncăirile
Genitiv-Dativ	poncăirii	poncăirilor
Vocativ	poncăire, poncăireo	poncăirilor

1. acțiunea de a poncăi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri