Etimologie

Din porumbel.

Pronunție

  • AFI: /po.rumˈbe̯a/


Substantiv


Declinarea substantivului
porumbea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ porumbea porumbele
Articulat porumbeaua porumbelele
Genitiv-Dativ porumbelei porumbelelor
Vocativ invariabil porumbelelor
  1. (reg.) porumbiță.
  2. fructul porumbarului, sferic, de culoare neagră-vineție, cu gust acru, astringent; porumbă.


Traduceri

Referințe