potență
Etimologie
Din latină potentia.
Pronunție
- AFI: /poˈten.tsə/
Substantiv
Declinarea substantivului potență | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | potență | potențe |
Articulat | potența | potențele |
Genitiv-Dativ | potenței | potențelor |
Vocativ | potență | potențelor |
- putere, forță, tărie, posibilitate de dezvoltare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online