prânzire

română

Etimologie

Din prânzi.

Pronunție

• AFI: /prɨn'zi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului prânzire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prânzire	prânziri
Articulat	prânzirea	prânzirile
Genitiv-Dativ	prânzirii	prânzirilor
Vocativ	prânzire, prânzireo	prânzirilor

1. acțiunea de a prânzi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri