prăfuire
română
Etimologie
Din prăfui.
Pronunție
- AFI: /prə.fu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prăfuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prăfuire | prăfuiri |
| Articulat | prăfuirea | prăfuirile |
| Genitiv-Dativ | prăfuirii | prăfuirilor |
| Vocativ | prăfuire, prăfuireo | prăfuirilor |
- acțiunea de a prăfui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri