predestinare
română
Etimologie
Din predestina.
Pronunție
- AFI: /pre.des.ti'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului predestinare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | predestinare | predestinări |
| Articulat | predestinarea | predestinările |
| Genitiv-Dativ | predestinării | predestinărilor |
| Vocativ | predestinare, predestinareo | predestinărilor |
- acțiunea de a predestina și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri