română

Etimologie

Din predispune.

Pronunție

  • AFI: /pre.dis'pu.ne.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
predispunere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ predispunere predispuneri
Articulat predispunerea predispunerile
Genitiv-Dativ predispunerii predispunerilor
Vocativ predispunere, predispunereo predispunerilor
  1. acțiunea de a predispune și rezultatul ei.


Traduceri