Etimologie

Din latină praeposituscap”, „șef”.

Pronunție

  • AFI: /pre.po'zit/


Substantiv


Declinarea substantivului
prepozit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prepozit prepoziți
Articulat prepozitul prepoziții
Genitiv-Dativ prepozitului prepoziților
Vocativ prepozitule prepoziților
  1. (în ierarhia bisericii catolice) cleric de rang înalt care îndeplinește o funcție administrativă importantă.


Traduceri

Referințe