cap

Vezi și : CAP

Wikipedia

Wikipedia are un articol despre
cap

română

Etimologie

Din latină caput, cu unele sensuri din franceză chef (< latină caput).

Pronunție

AFI: /kap/

Substantiv

Declinarea substantivului cap
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cap	capete
Articulat	capul	capetele
Genitiv-Dativ	capului	capetelor
Vocativ	capule	capetelor

extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simț și orificiul bucal.
(la fotbal) lovire a mingii cu capul.
parte a monedei care are imprimat un chip.
părul capului.
căpătâi; căpătâiul patului.
individ, ins, persoană.
Câte 5 lei de cap.
minte, gândire, judecată; memorie.
(înv.) viață.
A plăti cu capul.
vârf (al unui obiect).
extremitate proeminentă a unui dispozitiv, instrument etc. sau a unui element dintr-un sistem.
obiect, mecanism sau dispozitiv asemănător cu un cap, folosit în diverse scopuri tehnice.
partea extremă cu care începe sau sfârșește ceva.
partea de dinainte; început, frunte.
În capul coloanei.
partea principală, mai aleasă (a unui lucru).
partea de jos sau dindărăt a unui lucru; capăt; (cu sens temporal) sfârșit.
bucățică ruptă dintr-un obiect; (p.ext.) lucru de mică importanță.
Un cap de ață.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

(loc.adv.) din cap până-n picioare = de sus până jos, în întregime, cu desăvârșire.
cu noaptea-n cap = dis-de-dimineață.
(până) peste cap = extrem de..., exagerat de...
cu un cap mai sus = (cu mult) mai sus, mai deștept, mai reușit, mai bine.
cu capul plecat = rușinat, umilit, învins.
pe după cap = pe după gât, la ceafă.
(loc.adj.) (fam.) bătut(sau căzut) în cap = tâmpit, prost.
(loc.adj. și adv.) cu cap = (în mod) inteligent, deștept.
fără cap = (în mod) necugetat.
(loc.adj.) cu scaun la cap = cu judecată dreaptă; cuminte.
(loc.adv.) cap la(sau în) cap = cu părțile extreme alăturate.
(loc.adv.) în cap de noapte sau în capul nopții = după ce s-a întunecat bine.
din(sau de la) cap = de la început; de la începutul rândului.
din capul locului = înainte de a începe ceva; de la început.

Expresii

A se da peste cap = a face tumbe; a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul
A da (pe cineva) peste cap = a trânti (pe cineva) la pământ; a da jos dintr-o situație, a doborî, a învinge
A da peste cap (paharul, băutura etc.) = a înghiți dintr-o dată conținutul unui pahar, al unei căni etc
A da (ceva) peste cap = a) a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit etc.; b) a lucra repede, superficial, de mântuială
A scoate capul în lume = a ieși între oameni, în societate
A nu-și (mai) vedea capul de... sau a nu ști unde-i stă sau unde-i este capul = a nu ști ce să mai facă, a fi copleșit de..
A-și pierde capul = a se zăpăci
A nu mai avea unde să-și pună capul = a ajunge fără adăpost, pe drumuri, sărac
A da din cap = a clătina capul (în semn de aprobare, de refuz etc.)
A da (cuiva) la cap = a lovi; a omorî; a ataca cu violență pe cineva; a distruge (cu vorba sau cu scrisul)
A umbla cu capul în traistă = a fi distrat, neatent
A se da cu capul de toți pereții(sau de pereți) = a fi cuprins de desperare sau de necaz, a regreta o greșeală făcută
A-și lua(sau a apuca) lumea în cap = a pleca departe, părăsindu-și casa, locul de origine și rătăcind prin lume
A-și pleca capul = a se simți rușinat, umilit; a se da învins, a se supune
Vai(sau haram) de capul lui = vai de el
A cădea (sau a veni, a se sparge etc.) pe (sau de, în) capul cuiva (o situație neplăcută, un necaz etc.) = a veni asupra cuiva tot felul de neplăceri și necazuri, a-l lovi o nenorocire
A cădea pe capul cuiva = a sosi pe neașteptate la cineva (creându-i neplăceri, deranj)
A sta (sau a ședea, a se ține) de capul cuiva sau a se pune pe capul cuiva = a stărui fără încetare pe lângă cineva
A ședea(sau a sta) pe capul cuiva = a sta pe lângă sau la cineva (creându-i neplăceri, plictisindu-l etc.)
A se duce de pe capul cuiva = a lăsa pe cineva în pace
(reg.) A nu ști(sau a nu avea) ce-și face capului = a nu mai ști ce să facă pentru a ieși dintr-o situație grea
Pe capete = care mai de care, în număr foarte mare, pe întrecute
Câte capete, atâtea păreri, = exprimă o mare divergență de opinii
A fi bun (sau ușor) la (sau de) cap sau a avea cap ușor = a fi deștept
A fi greu (sau tare) de cap sau a avea cap greu = a pricepe cu greutate; a fi prost
A nu (-i) intra (cuiva) în cap = a nu putea pricepe (ceva)
A-i ieși (cuiva ceva) din cap = a nu-i mai sta gândul la...; a uita
A nu-i mai ieși (cuiva ceva) din cap = a-l stăpâni mereu (același gând), a nu putea uita
A-i sta capul la... = a se gândi la..
A-și bate (sau a-și frământa, a-și sparge, a-și sfărâma etc.) capul = a se gândi, a se strădui spre a soluționa o problemă
A-i deschide (cuiva) capul = a face (pe cineva) să înțeleagă ceva, a lămuri (pe cineva)
A fi (sau a rămâne, a umbla etc.) de capul său = a fi (sau a rămâne etc.) liber, independent, nesupravegheat
A face (ceva) din (sau de) capul său = a face (ceva) fără a se consulta cu altcineva
A întoarce(sau a suci, a învârti) capul cuiva = a face pe cineva să-și piardă dreapta judecată; a zăpăci; a face pe cineva să se îndrăgostească
A nu avea cap să... = a nu avea posibilitatea să..., a nu putea să..
(astăzi) Odată cu capul sau în ruptul capului = cu nici un preț, niciodată
A-și face de cap = a face ceva ce poate să-i primejduiască viața; a face nebunii
Cap de țară = margine de țară; hotar
Nu-i (un) cap de țară = nu-i nimic grav, nici o nenorocire
A sta(sau a ședea, a se ridica) în capul oaselor = a se ridica stând în pat, a sta în șezut
Capul mesei = locul de onoare la masă
A o scoate la cap = a sfârși (cu bine)
A-i da de cap = a rezolva; a învinge, a răzbi
În cap = (după numerale) exact, întocmai
Nici un cap de ață = absolut nimic
Până la un cap de ață = tot

Traduceri

asturiană: cabeza (asturianu), tiesta (asturianu) f.
engleză: head (English)
esperanto: kapo (Esperanto)
franceză: tête (français)

germană: Kopf (Deutsch) m.
italiană: testa (italiano) f.
spaniolă: cabeza (español) f.
tahitiană: upoʻo (reo tahiti)

Substantiv

Declinarea substantivului cap
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cap	capi
Articulat	capul	capii
Genitiv-Dativ	capului	capilor
Vocativ	capule	capilor

căpetenie, șef, conducător.
inițiator.

Traduceri

engleză: chief (English)
esperanto: ĉefo (Esperanto)

franceză: chef (français) m.
germană: Chef (Deutsch) m., Kapo (Deutsch) m.

Etimologie

Din franceză cap.

Pronunție

AFI: /kap/

Substantiv

Declinarea substantivului cap
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cap	capuri
Articulat	capul	capurile
Genitiv-Dativ	capului	capurilor
Vocativ	capule	capurilor