română

Etimologie

Din a presimți + sufixul -ământ (după franceză pressentiment).

Pronunție

  • AFI: /pre.sim.ʦə'mɨnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
presimțământ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ presimțământ presimțăminte
Articulat presimțământul presimțămintele
Genitiv-Dativ presimțământului presimțămintelor
Vocativ presimțământule presimțămintelor
  1. (rar) presimțire.


Traduceri

Referințe