Etimologie

Din slavă pristavŭ („ușier”).

Pronunție

  • AFI: /pris'tav/


Substantiv


Declinarea substantivului
pristav
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pristav pristavi
Articulat pristavul pristavii
Genitiv-Dativ pristavului pristavilor
Vocativ ' '
  1. (în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) persoană care anunță știrile oficiale; crainic.
  2. supraveghetor pe moșia unui boier; vătaf.


Traduceri