română

Etimologie

Din a pritoci (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /pri'to̯a.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pritoacă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pritoacă pritoace
Articulat pritoaca pritoacele
Genitiv-Dativ pritoacei pritoacelor
Vocativ pritoacă pritoacelor
  1. (reg.) vas de lemn în care se transportă strugurii la teasc, în timpul culesului.


Traduceri

Anagrame

Referințe