proțăpel

română

Etimologie

Din proțap + sufixul -el.

Pronunție

• AFI: /pro.ʦə'pel/

Substantiv

Declinarea substantivului proțăpel
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	proțăpel	proțăpele
Articulat	proțăpelul	proțăpelele
Genitiv-Dativ	proțăpelului	proțăpelelor
Vocativ	proțăpelule	proțăpelelor

1. (pop.) diminutiv al lui proțap.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online