probăluire

română

Etimologie

Din probălui.

Pronunție

• AFI: /pro.bə.lu'i.re/

Substantiv

Declinarea substantivului probăluire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	probăluire	probăluiri
Articulat	probăluirea	probăluirile
Genitiv-Dativ	probăluirii	probăluirilor
Vocativ	probăluire, probăluireo	probăluirilor

1. acțiunea de a probălui și rezultatul ei.

Traduceri

acțiunea de a probălui