profanator

română

Etimologie

Din franceză profaneteur < latină profanator, profanatoris.

Pronunție

• AFI: /pro.fa.na'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului profanator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	profanator	profanatori
Articulat	profanatorul	profanatorii
Genitiv-Dativ	profanatorului	profanatorilor
Vocativ	profanatorule	profanatorilor

1. persoană care profanează; pângăritor.

Cuvinte derivate

• profanatoare

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului profanator
	Singular	Plural
Masculin	profanator	profanatori
Feminin	profanatoare	profanatoare
Neutru	profanator	profanatoare

1. care profanează; pângăritor.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online