profana

română

Etimologie

Din franceză profaner < latină profanare.

Pronunție

• AFI: /pro.fa'na/

Verb

Conjugarea verbului profana
Infinitiv	a profana
Indicativ prezent pers. 1 sg.	profanez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să profaneze
Participiu	profanat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pângări; (p.ext.) a batjocori, a necinsti, a terfeli.

Cuvinte derivate

• profanare
• profanat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online