Etimologie

Din prorupe.

Pronunție

  • AFI: /pro'ru.pe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prorupere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prorupere proruperi
Articulat proruperea proruperile
Genitiv-Dativ proruperii proruperilor
Vocativ prorupere, prorupereo proruperilor
  1. acțiunea de a prorupe și rezultatul ei.


Traduceri