Etimologie

Din prozelit.

Pronunție

  • AFI: /pro.ze'li.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
prozelită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prozelită prozelite
Articulat prozelita prozelitele
Genitiv-Dativ prozelitei prozelitelor
Vocativ prozelito prozelitelor
  1. persoană convertită de curând la o credință, la o doctrină etc.; adeptă nouă (și înflăcărată) a unei credințe, a unei doctrine etc.


Traduceri

Referințe