rândire

română

Etimologie

Din rândi.

Pronunție

• AFI: /rɨn'di.re/

Substantiv

Declinarea substantivului rândire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	rândire	rândiri
Articulat	rândirea	rândirile
Genitiv-Dativ	rândirii	rândirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a rândi și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri