Etimologie

Din rândui.

Pronunție

  • AFI: /rɨn.du'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
rânduire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rânduire rânduiri
Articulat rânduirea rânduirile
Genitiv-Dativ rânduirii rânduirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a rândui și rezultatul ei.


Traduceri